outside is cold

briza rece.

aruncă în pielea ta ghiață și rupe carnea brutal , lăsându-ți trupul gol și asfixiat de ploaie. tremuri.

nu poți să observi lumina difuza ce se izbește de pământ, e prea frig să poți silabisi iubirea în trupul tău;să poți rupe din nori și să iți acoperi nuditatea. buzele tale vineți tânjesc la roua iar fantasmele din juru-ți inspiră siguranță.

ei, te-au călcat în picioare neștiind că te afli la pământ. au alergat deasupra ta și te-au îngropat, sperând că te vei încălzii.

ți-au picurat în sânge acid sperând că vei muri.

n-a fost asa.

ai iubit frigul acela și l-ai gustat cu plăcere. ai înghițit nesătulă pașii lor . ți-ai lăsat prada trupul acidului , supraviețuind.

ai început a zâmbi în fața tuturor , făcând în ciudă zeilor ce te-au blestemat. nu ți-a păsat.

pașii tăi au rănit răsăritul iar brațele tale au sugrumat apusul.

ai rămas în viață.

afară, în frig.

[Postare dedicată lui Mykky. Sărna de idee fiemii>:d<]

abnegație.

Uite-i privirea ce rănește răsăritul . Palmele sale sugrumă aerul iar buzele-i gustă marea. Tu, privești cu dispreț căderea sa-n meteahnă și zâmbești , apoi plângi de doru-i.

Întinzi brațele să-i schițezi fantasma apoi cazi robit în așternuturi reci .

Irisul pătat de smoală se desprinde și tu orbești.

Ea, se-ntoarce și-ți copleșește trupu-n atingeri fine iar buzele sale le rup din carne pe-ale tale.

Și norii se răzbesc, invidioși , încep a plânge.

Îți curăță privirea cu degetele sale fine , apoi sărută pleoapele tale-nchise de ploaie.

Chipul ei atât de viu te luminează. O ridici în brațe și-ncepi s-alergi despicând văzduhul și vătămând pământul cu pașii tăi.

Te trezști din vis. Ea , nu-i aici și nici n-a fost.

Ploaie.

Îngeri-au început a plânge.

Lacrimile lor curăță păcatele lumii,

curăță mocirla în care ne aruncăm ancorele,

zi după zi...

Ochii se deschid, izbindu-se.

Realitatea ne infectează și ne spunem

Stop!

Stop golurilor!

Stop înotului în mocirla de vise,

Stop săgeților ce otrăvesc interiorul!

Ancoră de vise.

mâinile lor se căutau tăcute în întuneric. pe fetele lor probabil nu se distingeau expresii contradictorii. au uitat de răsărit și au reținut apusul sub cearșaful mototolit in jurul lor.

au rămas uitați printre niște rânduri rupte și spânzurați la sfârșitul silabei.

luna ia cernut in palmele pământului , iar setea nestăpânită îi face să-și guste pielea.