Scrisoare pentru un altfel de ''Tu''.

O să te îmbrac atât de non-color , fără vibrații de litere în voce, în trup , astfel încât să treci neobservat pe deasupra pielii mele.  Să nu-ți simt repulsia din respirație , să nu te învăț a mă iubi atât de timpuriu.
Nu-mi lua acum răvașul din piele . Nu-mi tăia acum ultima răsuflare. Nu căuta prin venele-mi ce nici măcar luna nu poate găsi. Nu prefera să îți distrug interiorul vast cânt te poți înstrăina de mine.

Lasă-mă să-ți cânt pe pleoape ziua trecută când ...
Și știi și tu că răsăritul mereu e înfrânt dureros de plăcut de apus.
Nu-mi asculta dorința.Știu că din nou ți-am lăsat goluri .

Și...ții minte când eram străini  și nici măcar privirile nu ni se cunoșteau.
Când încercam să mă ascund de pașii tăi grăbiți și să încerc a mă prăbușii undeva în înalt?

Când aspiram spre infinit.

Ții minte
Când așternuturile ne erau mototolite și atât de îmbibate în iubire?
Sau când îmi rupeai buzele din carne prin săruturi?
Sau când soarele era satul să ne găsească îmbrățișați? Ne cerea socoteală...Apoi pleca.
Când obișnuiai să ma cercetezi cu pleoapele cusute.Cunoșteai orice părticică din mine, până și lacrimile care nu mi se rostogoleau pe obraz încă.
Sau când obișnuiam să ne încuiem privirile în tavan iar mâinile noastre să fie atât de sudate 

încât nici în vis nu se puteau separa...
Ții minte că.... eram sedați de atâta fericire.

O scurtă revizie prin îngusta și dezordonata încăpere din interiorul nostru.

Dar acum poți uita tot.

Pentru .

  Am uitat de ziua de mâine , tu să nu o faci.